SEMNIFICAŢIA SINDROMULUI DE CITOLIZĂ LA COPIL – STUDIU CAZUISTIC

Determinarea valorilor transaminazelor face parte din protocolul de investigaţii biochimice de rutină care se efectuează la copil, indiferent de simptomatologia clinică. Transaminazele (TGP, TGO) sunt markeri ai leziunilor tisulare care se modifi că atât în afecţiuni hepatice, cât şi extrahepatice...

Full description

Bibliographic Details
Main Authors: Georgeta Diaconu, Iulia Carmen Straticiuc Ciongradi, Eugen Cîrdeiu, Dana Teodora Anton Păduraru
Format: Article
Language:English
Published: Amaltea Medical Publishing House 2013-12-01
Series:Romanian Journal of Pediatrics
Subjects:
Online Access:https://revistemedicale.amaltea.ro/Romanian_Journal_of_PEDIATRICS/Revista_Romana_de_PEDIATRIE-2013-Nr.4/RO/RJP_2013_4_RO_Art-10.pdf
Description
Summary:Determinarea valorilor transaminazelor face parte din protocolul de investigaţii biochimice de rutină care se efectuează la copil, indiferent de simptomatologia clinică. Transaminazele (TGP, TGO) sunt markeri ai leziunilor tisulare care se modifi că atât în afecţiuni hepatice, cât şi extrahepatice. Scopul acestui studiu a fost de a stabili etiologia şi semnifi caţia clinică a sindromului de citoliză hepatică fără colestază la copiii internaţi pentru diverse afecţiuni pediatrice. Lotul de studiu a cuprins 394 de copiii (cu vârsta cuprinsă între 1,5 luni şi 16 ani) la care au fost decelate valori crescute ale transaminazelor. Protocolul de investigaţii a cuprins anamneza, examenul fi zic, investigaţiile biologice complete, markerii virali şi ecografi a hepatică.În funcţie de valoarea transaminazelor faţă de valoarea normală (VN), pacienţii au fost incluşi în trei loturi de studiu: 222 pacienţi cu creşteri uşoare ale TGP, TGO (< 2xVN) (lotul I), 164 pacienţi cu TGP, TGO între 2-3xVN (lotul II) şi 8 pacienţi cu TGP, TGO > 3xVN (lotul III). Valoarea transaminazelor a fost determinată lunar în primele 3 luni, iar ulterior, la interval de 2 până la 6 luni din momentul identifi cării hepatocitolizei. În toate loturile etiologia sindromului de citoliză a fost dominate de afecţiunile acute bacteriene (respiratorii, urinare, digestive) şi virale (infecţia cu virus Epstein Barr, Cito megalovirus). Alte cauze ale sindromului de citoliză au fost bolile nutriţionale şi de metabolism (obezitatea, diabetul zaharat, fenilcetonuria, fi broza chistică, hipotiroidismul congenital). În 20,31% dintre cazuri etiologia nu a fost elucidată, dar valoarea transaminazelor la 6 luni s-a normalizat ca urmare a dietei şi hepatoprotectoarelor. Creşterile uşoare ale valorii TGP, TGO nu necesită învestigaţii laborioase, ele normalizându-se în primele trei luni. Creşterile medii şi severe, persistente după trei luni de tratament, impun continuarea investigaţiilor pentru stabilirea etiologiei (infecţii virale, boli autoimune, nutriţionale şi de metabolism).
ISSN:1454-0398
2069-6175