Impactul COVID-19 asupra bolilor cronice pulmonare la copil: Astmul și fibroza chistică

• Main Author: Laura-Larisa Dracea
• Format: Article
• Language: English
• Published: Amaltea Medical Publishing House 2020-12-01
• Series: Romanian Journal of Pediatrics
• Subjects: astm; fibroză chistică; covid-19
• Online Access: https://rjp.com.ro/articles/2020.4/RJP_2020_4_RO_Art-04.pdf
• ISSN: 1454-0398; 2069-6175

În decembrie 2019, OMS a identificat un nou coronavirus care a dus la un sindrom de detresă respiratorie acută severă (SARS-CoV-2). COVID-19, boala produsă de noul coronavirus, pare să afecteze mai puțin copiii și să fie mai puțin severă ca la adult, fiind asociată cu o rată de fatalitate redusă. Astmul și fibroza chistică (FC) sunt cele mai frecvente boli cronice care afectează copiii și adolescenții. Nu este bine stabilit dacă există un risc crescut de evoluție nefavorabilă datorată infecției cu SARS-CoV-2. Cercetări care au demonstrat că receptorul angiotensinei 2 (ACE2) necesar pentru recunoașterea coronavirusului și infectarea cu acesta ar putea fi mai puțin exprimate în căile aeriene ale copiilor atopici au condus către un paradox care situează astmul ca fiind o afecțiune protectoare pentru COVID-19. Pacienții cu FC manifestă disfuncție citokinică și inflamaţie cronică menținută de diversitatea de patogeni din căile respiratorii, mecanisme care se suprapun cu cele fiziopatologice din COVID-19. Date internaționale sugerează că un număr foarte restrâns de pacienți cu FC au avut simptome și complicații datorate COVID-19 şi, dacă boala este mai ușoară decât s-a anticipat în cazul FC, aceasta ar putea fi ca urmare a unei protecții rezultate din efectul celular al mutațiilor CFTR asociate cu procesarea virală. Luate împreună, astmul și fibroza chistică, boli cronice cu impact semnificativ asupra morbidității și mortalității la copil și la adult, pot constitui un model de factori care ar putea reduce impactul SARS-CoV-2, ceea ce creează oportunități pentru cercetări ulterioare.